O viata intreaga am practicat yoga si inca ma pasioneaza, pentru ca este o cale valida, complexa si completa. Dar in acelasi timp, m-am simtit atrasa de invatatura tibetana si de ceea ce se practica ca si meditatie.
Milarepa, marele yoghin Tibetan, a fost prima carte pe care am citit-o despre practicile yoghine avansate si a fost cea care mi-a dat un impuls spre practica meditatiei, consecventa si forta Tapasului.
Recunosc in fata tuturor ceea ce simt: spiritualitatea tibetana este o cale abrupta, care cere tarie si forta interioara, dar este mult mai rapida decat yoga hindusa. 🙂
Sau poate doar rezonez eu, cine stie….?
O forta desavarsita si o feminitate tulburatoare: Ani Choying Drolma, cantand Mantra lui Avalokiteshvara:
Namo Ratna Trayaya, Namo Arya Jvana Sagara, Vairochana, Byuhara Jaya Tathagataya. Arahate, Samyaksam Buddhaya. Namo Sarwa Tathagate Bhyay, Arahata Bhyah, Samyaksam Buddhe Bhyah. Namo Arya Avalokite, Shoraya Bodhisattvaya, Maha Sattvaya, Maha Karunikaya, Tadyata, Om Dara Dara, Diri Diri, Duru Duru, Itte We, Te Chale Chale, Prachale Prachale, Kusume, Kusuma Wa Re, Ili Milli. Chiti Jvala Mapanaye Shoha.
Namaste
Dana Tupa
