Telefon:     0727-563 529
Studio: str. Emanoil Porumbaru, nr. 23, sector 1, Bucuresti
email: info@purna.ro
Open/Close Menu Adresa studio: Emanoil Porumbaru, nr. 23, sect. 1, Bucuresti

Acesta este un mesaj pentru toate femeile care au ajuns la menopauza, asa ca, citeste-l doar daca te intereseaza! 

Sigur ca poti impartasi cu prietenele tale si poti da share acestui mesaj, DACA stii ca sunt deschise pentru o practica yoga si le intereseaza subiectul!

Ai aici un minicurs gratuit despre menopauza si yoga, despre povestea mea si cum am trecut eu prin aceasta experienta de viata.

Cu ce te va ajuta acest mini curs?

  • Inveti tehnici despre cum sa adormi mai repede si sa ai un somn odihnitor
  • Redescoperi curajul si bucuria de a merge mai departe in viata, pentru ca, recunoaste si tu, viata continua si dupa menopauza…
  • Parcurgi cele 4 emailuri si poate te vei regasi in povestea mea, poate te va inspira si sustine. Mie mi-a luat ceva ani sa experimentez, dar va fi o bucurie sa iti ofer si tie solutii
  • Vei avea unelte prin care sa iti creasca increderea in tine si sa iti imbunatatesti relatia cu tine, cu cei din jur, sa iti creasca nivelul de acceptare si, de ce nu, bucuria de a trai din plin aceasta perioada

Linkul cu M I NI C U R S U L este aici. Trebuie doar sa dai subscribe si apoi vei primi mailurile de la mine.

Nu m-am oprit aici si m-am gandit ca toate femeile care isi doresc sa:

  • Treaca elegant peste perioada menopauzei
  • Sa isi regaseasca echilibrul
  • Sa fie intr-o comunitate de femei cu care sa impartaseasca
  • Sa isi atinga potentialul maxim, oferit de aceasta perioada importanta a vietii
  • Sa se reuneasca intr-un grup M A G I C, in care sa avem secretele noastre de frumusete si cultivare a starii de bine, sa invatam sau sa experimentam diferite lucruri despre tonifierea corpului, cum sa ne mentinem tineretea tenului, tonusul emotional si inca o mie de alte lucruri. Acest grup se numeste SUPER WOMAN, BY DANA ȚUPA si linkul lui e aici.  Intra in grup, apasa JOIN si eu iti voi da accept!

Pe curand, Super femeie, ce esti!

☑️P.S. Pentru ca este un proiect nou, te rog sa verifici si in SPAM daca nu primesti aceste materiale in inbox.

☑️P.P.S. As aprecia de asemenea foarte mult feedback-ul tau despre ce urmeaza sa citesti si m-as bucura sa imi spui cum crezi ca te pot ajuta mai departe, daca ai nevoie.

#calatorspresine, Dana

Deci chiar nu sunt pro diete, pentru ca frustreaza si genereaza stare de nemultumire, de insatisfactie pe termen lung, la fel ca si o proasta imagine de sine.
Eu asa am vazut la 99% din cei pe care i-am observat.

Sincer, aduce dieta vreo bucurie? O tinem cu placere? NU cred…

Eu merg mult pe eliminarea mancatului emotional, care are in substrat niste emotii/traume si care, odata rezolvate, aduc cu sine echilibrul, chiar daca mai incet.

De ce mancam emotional?
Pentru ca, in copilarie, cand incepeam sa plangem, inca din leagan ne dadea mama sa mancam, nestiind daca ne era intr-adevar foame sau nu. Sau ne punea suzeta din care molfaiam de zor.

Ma rog, eu molfaiam 2 degete de la mana dreapta, care mi-au ramas si un pic strambe si nicicum nu puteau fi schimbate cu cele de la mana stanga sau alte degete, ca nu aveau acelasi gust 

Ni s-a impregnat atunci in subconstient aceasta experienta si, avand o anumita problema, o situatie grea de viata, cautam refugiu in ceva ce ne produce placere si care ne da un confort de moment, chit ca, dupa ce ne-am indopat cu un sertar de covrigei, crantanele si ciocolati, traim o drama interioara si suntem nemultumiti de noi.

Suntem singurii care nu mancam ca sa traim!!!

Scriam intr-unul din emailurile la care sper ca te-ai inscris (iar daca nu, atunci ai link mai jos), povestea mea, cu trauma mortii mamei. Trecusera 3 ani aproape, inconstienti, in care nu avusesem senzatia de foame nici macar odata. Si asta pentru ca era prima oara cand ma confruntam cu mancatul compulsiv…

Daca esti femeie si ai ajuns la menopauza, te las sa citesti mailul in care descriu exact prin ce am trecut atunci si, daca nu te-ai abonat inca, fa-o acum accesand linkul si punand adresa ta de email, la care o sa primesti niste tehnici yoga utile pentru somn, relaxare si pentru eliminarea bufeurilor. https://danatupa.ro/minicurs/

Revenind la diete, eu cred totusi ca putem sa abordam inteligent situatia, aducand masura in farfuria noastra, fara sa ne frustram de vreun aliment.

Sigur ca poti manca o felie de tort, dar daca mananci 2 in aceeasi zi si in fiecare zi care urmeaza, si esti nemultumita de cantar sau rochii, atunci cred ca doar tu poti lua masuri.
Si sigur ca, poti avea ghidarea unui trainer care sa te traga de maneca, sa te invete, dar tu si numai tu poti face acei pasi.

Chiar nu sunt fan dieta, pentru ca pe mine ma frustreaza maxim si fac ceva fortat!

Ma uit mai cu grija acum in farfurie, la ce mananc. Ayurveda, acea stiinta sacra indiana, spune ca noi ar trebui sa mancam la o masa, cat intra in 2 pumni, numai ca noi mancam cat intra in vreo 4 sau 6 pumni, daca nu si mai mult, uneori. Adica ne indopam…

Am vazut ca sunt operatii de miscorare a stomacului, femeile se duc la astfel de interventii si ajung sa manance maxim 200 grame.
Ma intreb insa, de ce Doamne iarta-ma trebuie sa imi tai stomacul ca sa mananc mai putin, cand pot sa o fac fara sa dau bani, fara sa fiu taiata pe corp si sa fiu obligata sa mananc putin, ca mai mult nu intra?

Eu ma uit in farfuria mea si stiu ca nu mananc extraordinar de sanatos, caci uite, chiar acum as manca niste cartofi prajiti (nu am mai mancat de peste o luna), dar incerc sa mananc un pic mai putin decat am mancat acum ceva vreme.
Adica, daca mancam de obicei un castron plin cu ciorba si felul 2, imi pun 3/4 castron cu ciorba si mananc felul 2, apoi incep sa mai scad un pic, pana ajung la nivelul normal.

Ce evit?
🍀 prajelile de orice fel
🍀 painea. Pot sa mananc dimineata un sandvis, sau 2 felii de paine, dar apoi evit, caci majoritatea noastra avem intoleranta la gluten
🍀 dulciuri. Imi plac dulciurile maxim si chiar imi aduc aminte cand era ziua cuiva si sarbatoream la Studio, imi lasau in fata cutia de bomboane din care rontaiam maxim, in timp ce elevii mei se amuzau si mai imparteam cu ei, dar intotdeauna ramanea prin frigider cate ceva si pentru zilele urmatoare.
🍀 paste fainoase
🍀 covrigei, sticksuri si altele de genul
🍀 dulceata. Am rafturi pline cu borcane de dulceata, caci am multi visini, zmeura si ciresi. Nah, ce sa faci cu atatea fructe pe care nu le poti manca, daca ai pus ca Pacala pomi roditori in toata curtea? Faci dulceata, care ramane stocata in rafturi pentru anul urmator…

Ce fac?
1) Beau apa multa. Cam 2 litri pe zi chiar si iarna. DE FRICA! Frica de a nu ma deshidrata si de a nu-mi crapa discurile intervertebrale, de a-mi usca articulatiile genunchiului sau umerilor, pielea sau de a nu elimina toxinele eficient.

Poate e mult spus frica, dar clar as vrea sa am un ritm de imbatrinire mai lent.

De ce sa am riduri si o piele ca si hartia, cand ar putea straluci?

Multi zic: nu mi-e sete, deci nu pot sa beau apa! Pai asta e un obicei care trebuie cultivat!

Daca nici tu nu bei apa, cel mai probabil ca te dor articulatiile, poate suferi de constipatie si ai si pielea uscata, ca nah, se trag una dupa alta, ca niste surori!

A, si nici nu poti slabi daca nu bei apa, caci se pare ca de multe ori, confundam setea cu foamea. Basca ca nu putem elimina toxinele si le tinem in noi!

2) Incerc sa merg pe jos cat de mult, macar odata pe saptamana sa dau o tura de Herastrau, sau sa fac miscare

3) Fac yoga zilnic, pe cat posibil, caci da, mai sunt zile cand calatoresc, sau cand alerg de dimineata pana seara si nu apuc sa fac yoga cu posturi, ci doar tehnici de respiratie si meditatie. Iar yoga pe care o fac, sa fie si cu stretching si cu tonifiere musculara, un pic cardio, apoi cu relaxare

4) Merg la sauna cand am ocazia. E favorita mea la vremea rece de afara, caci ma incalzeste, ma relaxeaza si ma bucura maxim

5) Evit sa mananc dupa ora 17.30. Asta e o noua chestie pe care o fac, caci am observat ca viata mea de owner de studio yoga, in care eram prinsa pana seara la 21.00, cel mai ades, ma aducea in pragul foamei intense, fix la ora 22.00, cand ajungeam acasa.
De cand am inchis studioul si am inceput sa colaborez in alte locuri, intr-un ritm lejer, si mananc ultima masa cel tarziu la 17.30, am slabit 2 kg in decursul unei singure luni, fara efort.

6) Ma culc devreme, pentru ca am observat cum lipsa somnului si trezitul devreme, sapau in mine cearcane, oboseala, lipsa energiei si dorintei de a face lucruri.
Am studiat mult si am experimentat pe propria piele ca, atunci cand ma culc mai devreme de 22.30, ma odihnesc mai bine, am randament mai bun la ceea ce fac (desi bioritmul meu pe curba maxima e seara, undeva intre 18.00-21.30) si in plus, pot slabi cu usurinta.

7) Am adoptat seara la culcare, tehnica respiratiei alternative, care ma ajuta sa adorm bine, repede si sa am somn profund.
Daca nu stii tehnica, subscrie la minicursul meu din link si vei afla in emailul 2, ba chiar ai si un video. Click pe link, introduci adresa de email si vor incepe sa curga!

8) Mananc fructe, salate cat de multe. Fac bine si nu e nevoie sa mai dezvoltam subiectul, caci e foarte mediatizat

9) Ma detoxific constant. Daca nu o fac, simt cum toate toxinele care se aduna in corp, fac ca acesta sa functioneze mai greu, de parca toate organele s-ar impotmoli.
Nu te simti mai bine intr-o casa curata, decat intr-una plina de praf, lucruri nespalate inca si cu gunoiul lasat in bucatarie de o gramada de timp?
Cam asa si cu corpul meu! De 4 ori pe an, fac o tehnica yoghina menita sa ma ajute sa curat colonul integral. Bune si clismele, colon hidroterapia, dar eu m-am obisnuit de 30 ani cu tehnica mea si nu as renunta la ea tocmai acum… Se numeste Shanka Prakshalana sau Varisara Dhauti 

10) The last but not the least, incerc pe cat posibil sa nu fac combinatii tampite cand mananc: gen sa mananc multa grasime cu fainoase, desi tare bune sunt pastele cu ceva quatro formaggi sau pizza cu muuulta branza, nu?
Evit pe cat pot, dar mai calc in strachini, caci daca nu calcam, eram super supla acum si nu aveam inca 4 sau 5 kg in plus fata de standardele personale.

In fine… long story short, parerea mea este ca nu exista o reteta universala de slabit sau pentru a ne simti bine.
Dar putem sa fim ceva mai constienti ca oameni si sa fim atenti la noi, la ce ne spune corpul nostru si sa nu ne lasam prada placerii gustului sau obiceiurilor impamantenite in subconstientul nostru.
Acum, pe bune, orice nou obicei se poate cultiva cu un minim de efort si dorinta, fara sa ai frustrari mari sau sa faci eforturi uriase.
Rabdare, constientizare si actiuni mici, constante, pe lunga durata de timp, cam acestea sunt ingredientele pe care le recomand oricui care doreste sa faca schimbari durabile in propria viata.

Ganduri bune si senin in suflete!
#calatorspresine Dana Țupa
#obiceiurizilnice #diete #yoga #minicurs

Echilibru interior, corp flexibil si tonifiat fara efort fizic intens, prin yoga, meditatie si respiratie
Draga incepatorule in yoga, tu stii daca ti se potriveste calea karma yoga?
Este karma yoga o cale aplicabila in prezent?
Ceea ce stim in marea majoritate, este ceea ce vedem, ce ni se arata, sau este promovat. In special formele de miscare fizica, fie ca este vorba de Hatha Yoga, Vinyasa, Ashtanga, sau de tehnici de respiratie, meditatie si relaxare. Dar dincolo de acestea, exista insa si alte componente sau cai yoga, potrivite fiecaruia dintre noi.
Am scris acum ceva vreme un articol, pe care il poti citi aici, despre ramurile yoga si inca cateva indrumari: https://www.facebook.com/purnayogastudio/posts/2522548454472814?__tn__=K-R
Revenind insa la subiectul de astazi, la origine, karma yoga reprezenta o cale superioara de a transcende egoul si prin aceasta, de a atinge stari de constiinta foarte inalte, chiar Samadhi.
In Bhagavad Gita (o versiune in engleza) se spune: „Therefore, without being attached to the fruits of activities, one should act as a matter of duty, for by working without attachment one attains the Supreme „
Evident, cele scrise aici sunt opinie personala, asa ca te rog, trateaza-le ca atare! 🙂
Am urmarit de-a lungul anilor, zeci sau poate sute de persoane care spuneau ca fac karma yoga, in diverse centre sau locuri, in multe parti ale lumii.
Am citit si cartea lui Sega, Namaste, unde acesta descrie experientele lui la Pune, centrul lui Osho. Absolut toti cei care ajung acolo, pe langa faptul ca isi platesc cazarea, masa si cursurile, practic mai fac si munca timp de cateva ore pe zi, sau cu alte cuvinte karma yoga.
Tot in India, la Sivananda School, sunt oameni care se trezesc dis de dimineata sa faca mancare pentru ashram, curatenie, etc, deci nu e nimic nou sub soare, iar acest sistem se practica in mai toate ashramurile yoghine ale lumii. De multe ori regasim actiunile sau activitatile respective sub numele de Seva, adica actiuni fara implicarea egoului.
Si, cu toate acestea m-am intrebat adeseori daca functioneaza cu adevarat, i-am observat pe cei care erau implicati in aceasta abordare mai multi ani, aproape 30, cel mai probabil.
Am intalnit oameni daruiti, cu o Anahata mare si plina de compasiune, cu o umilinta neprefacuta, care chiar se bucurau de ceea ce faceau, de ajutorul lor detasat.
Am intalnit si oameni care faceau karma yoga de nevoie, pentru o farfurie de mancare sau un adapost deasupra capului.
Am cunoscut oameni care faceau karma yoga doar pentru ca li se cerea sau li se dadea tapas (vezi niyama).
Tot ce am concluzionat este ca, unii oameni sunt potriviti acestei cai, iar altii nu, mai ales cand este vorba sa ajute dezinteresat, in folosul altora sau pentru o comunitate. Pur si simplu sunt nefericiti, bombane, fac de nevoie si fortati acea munca, mai mult acumuland karma decat arzand-o.
Fiecare dintre noi isi are stilul propriu si personal, care se potriveste mai bine unei cai sau alteia. Nu inseamna ca omul care nu poate face karma yoga este fara valoare sau egoist, ci pur si simplu, nu este calea lui.
Am avut adeseori discutii cu cei care sustineau aprins calea karma yoga; se inflacarau, credeau ca toti pot face asta, pana la proba contrarie… Cand venea momentul zero, in care se saturau de o farfurie de mancare si un acoperis, incepeau sa se planga de bani, de lipsa abundentei, de rasfaturi, lasau invidia sa isi arate coltii in gandurile si atitudinea lor.
Si atunci unde-i adevarul?
Opinia mea este ca, in prezent, omul occidental a fost invatat cu recompense, in special material-financiare si, noi asteptam chiar si la nivel subconstient, rasplata fizica, recunoasterea meritelor sau cladim credite si ascendent asupra celor ajutati.
In trecut, discipolii munceau in casele maestrilor lor si primeau tot ceea ce le trebuia (fara a trai in lux), plus initieri si invatatura. Ramaneau aproximativ 12 ani pe langa maestru si experimentau, practicau, servindu-l si ajutandu-l la gospodarie.
Puteti citi de exemplu, Milarepa sau Autobiografia unui yoghin si sa observati diferentele. Milarepa, a muncit pe branci sa isi arda karma, ani de zile, pt a primi initierea maestrului, in timp ce Yogananda avea motocicleta si maestrul sau il coplesea cu cadouri si rasfaturi. Ca proaspat swami, cand s-a dus imbracat in matase, cu bolul de cersit la poarta unei sarmane, aceasta l-a luat cu matura :-))
Si ca sa nu intind pelteaua prea mult…
Din nou, opinia mea este ca Ishvarapranidhana (vezi niyama), acea auto oferire a noastra, a ceea ce suntem, avem si facem, Divinitatii sub orice nume vrem noi sa o recunoastem, este o solutie excelenta. Nu cred ca exista in realitate atei, pentru ca si a nega existenta divinitatii, presupune sa recunosti ca de fapt exista ceva mai presus de tine.
Si aceasta este o idee personala si, nu e necesar sa fim toti de acord cu ea. Aceasta atitudine de abandon personal fortei vietii, Constiintei Cosmice sau oricum am numi-o noi, poate aduce o ardere a karmei, o armonie si o stare de binecuvantare continua care ne deschide calea, oportunitatile.
Putem ajuta pe cine dorim si cand dorim, atat cat dorim, in contextul in care o facem din inima si fara a astepta ceva in schimb.
Sincer, suntem interconectati cumva si fiecare poate ajuta pe ceilalti cu ce are mai bun. In mod cert, cand avem nevoie de ceva anume primim, fie ca e vorba de o relatie la un doctor, un IT-ist la momentul potrivit sau un mecanic auto de incredere, etc.
Exercitiu:
Hai sa ne gandim cand am ajutat ultima oara pe cineva care ne-a apelat, cu orice, fie ca era vorba si de un sfat valoros sau un cuvant de imbarbatare! Care a fost atitudinea noastra la momentul acela, ce am simtit, ce am gandit, am asteptat ceva in schimb sau nu? Ne-a bucurat ca am ajutat persoana aceea sau nu?
Recomand calduros filmul Pay it forward (nu backward )
Va imbratisez cu drag!
Dana Țupa
#calatorspresine #motivederecunostinta #karmayoga #ishvarapranidhana
#purnayoga #yogasector1 #yogaeveryday
Page 3 of 62 1 2 3 4 5 62
© 2017 Purna - Yoga | Toate drepturile rezervate
Dezvoltat de Scoala Lucianei

Follow us: